Trigger warning: Nu ne-am botezat copilul

botez copil

Inca de dinainte sa fiu insarcinata stiam ca un lucru n-o sa se intample vreodata: un preot nu avea sa-mi atinga copilul si sa-l bage cu japca intr-o caldare cu apa mai mult sau mai putin calda. Cand spuneam insa asta, oamenii credeau ca e o faza. Ei bine n-a fost, iar asta mi-a pus in cap jumatate de familie si ne-a indepartat vreo cativa prieteni.

Familia mea nu este strigator la cer de religioasa. Sunt oameni crestini ca majoritatea crestinilor din Romania. Se duc la biserica atunci cand conteaza: nunti, botezuri, cumetrii, inmormantari si, bineinteles, de Paste, avand grija sa stea la distanta de biserica si sa dea foc la lumanare de la trecatori, cand “lumina” deja s-a imprastiat in toate directiile. Insa vehementa cu care au intampinat vestea mea, anume ca Iris nu avea sa fie botezata, era demna de-o cauza mai buna.

Nu stiu ce anume i-a determinat sa reactioneze asa, insa ulterior am descoperit ca de fapt majoritatea oamenilor aveau sa aiba reactii similare, chiar si oameni in general nedusi la biserica si care de zi cu zi injura de toti mortii. Ipocrizie, much?

Ce ne-au auzit urechile cand le-am zis apropiatilor ca nu botezam copilul

Desi am explicat tuturor celor care au incercat sa ne convinga sa ne razgandim ca suntem atei si ca asta e, nu ne vom boteza copilul decat daca va creste si ne va cere ea asta in mod explicit, mai toti se comportau ca intr-un monolog.

Mai exact… Pareau sa nu ne auda ca spunem “noi suntem atei”. Probabil ca astea trei cuvinte sunt atat de scarboase pentru unii, incat prefera sa le ignore complet. Asadar, discutiile erau de tipul “dar trebuie, ca asa se face, suntem crestini!”; “dar noi suntem atei…”. “Bine, bine, voi sunteti ce vreti, dar botezati copilul, ca suntem crestini, asa se face, si voi ati fost botezati”.

Si de aici intram intr-o bucla infinita din care nu vedeam scapare. Oricat am fi explicat ca a-ti boteza copilul nu ar trebui sa fie o stare default, decat daca chiar esti crestin, tot la castravete ni se intorcea argumentatia.

S-a ajuns cu discutia chiar intr-acolo incat ni s-a pus intrebarea “dar daca se intampla ceva? n-o sa va invinovatiti?”. Bai, daca se intampla ceva si eu voi fi vinovata, nu stiu, de neglijenta de pilda, fii sigur ca ma voi invinovati. Daca se intampla insa vreun alt eveniment, asupra caruia nu am niciun soi de control, nu ma voi invinovati ca nu mi-am supus copilul unei bai in public, pe cuvant ca nu.

Pana la urma, cel putin in privinta rudelor de gradul I, am certitudinea ca exista (un soi de) intelegere si ca, poate, cu timpul sa nu li se mai para ceva atat de ciudat, ca Iris sa nu fie botezata.

In privinta altora insa, mai ales unde stam noi, in mijlocul satului, Iris a fost botezata odata cu verisoara sa, pe 1 septembrie. Asta pentru cine intreaba.

Photo by Josh Applegate on Unsplash

2 thoughts on “Trigger warning: Nu ne-am botezat copilul”

  1. Camelia says:

    1. Romanii sunt indoctrinati intr-un anumit fel si asta e o boala grea.
    2. Despre politica si religie nu ti exprimi parerea daca vrei sa iti pastrezi amicii sau in cel mai fericit caz prietrnii.
    3. Noi nu am invatat ca nu poti sa te c**i in gustul omului.
    Good job.

    1. Cristina says:

      Da, e greu cu religia si politica la romani. Daca mai pui si fotbalul la barbati, deja e un trio perfect :D. Multumesc, Camy!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *